- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate
Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate
Calitatea educaţiei şi succesul şcolar necesită abordarea de strategii și practici variate privind relaţiile de colaborare dintre şcoală, familie şi comunitate. Unitatea școlară, centrată pe elevi și, totodată, responsabilă pentru educaţia formală a copiilor/ elevilor, trebuie să aibă în vedere crearea unor astfel de parteneriate, pentru a ajuta elevii să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membrii ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze.
Parteneriatele reprezintă actual o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi, și nu doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă din sfera relaţiilor publice. În ţările dezvoltate, cu deosebire pe continentul nord - american, parteneriatele şcoală - familie - comunitate sunt esenţiale în procesul de educaţie a elevilor şi în succesul lor la şcoală.
Citește mai mult: BUNE PRACTICI ÎN FORMAREA PARTENERIATELOR ȘCOALĂ - COMUNITATE
Demersul de acreditare a organizațiilor furnizoare de educație presupune parcurgerea a două etape succesive:
§ Autorizarea de funcționare provizorie
§ Acreditarea
Autorizarea de funcționare provizorie se acordă începând cu anul școlar următor și trebuie solicitată de persoanele juridice, publice sau private, interesate în furnizarea de educație, înainte ca unitatea de învățământ preuniversitar să înceapă procesul instructiv-educativ.
Mediatorul poate introduce noi perspective asupra problemelor simple (furnizând astfel o altă viziune şi alte alternative de rezolvare). O tehnică interesantă este utilizarea unor secvenţe de brainstorming în rezolvarea conflictului dintre părți; pe lângă faptul că această tehnică pune părţile în ipostaza de a gândi creativ privind propria problemă (de obicei, când presupune imposibilitatea de a depăşi o situaţie prin modalităţile curente), ea priveşte găsirea posibilă a unei soluţii neaşteptate (sau măcar deschiderea spre unele soluţii).
Mediatorul poate introduce noi perspective asupra problemelor simple (furnizând astfel o altă viziune şi alte alternative de rezolvare). O tehnică interesantă este utilizarea unor secvenţe de brainstorming în rezolvarea conflictului; pe lângă faptul că aceasta pune părţile în ipostaza de a gândi creativ, privind propria problemă (de obicei, când presupune imposibilitatea de a depăşi o situaţie prin modalităţile curente), el priveşte găsirea posibilă a unei soluţii neaşteptate (sau măcar deschiderea spre soluţii).
În sistemul englez, etapa de educaţie timpurie se numește, pe scurt, EYFS (Early Years Foundation Stage) şi are următoarele caracteristici:
- este destinată copiilor cu vârste 0- 5 ani;
- cuprinde copii care nu au împlinit încă vârsta obligatorie de școlarizare.
Cum școala este obligatorie în Marea Britanie după 5 ani, cei mai mulţi dintre copii sunt primiţi în EYFS după ce împlinesc 4 ani, acest ultim an fiind privit ca un prilej de acomodare (anul se numește an de acomodare).