Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate

În România, se estimează că un număr de 300.000-400.000 de copii aflaţi la vârsta învăţământului obligatoriu nu merg la şcoală în mod constant. Potrivit estimărilor UE, 40% dintre românii de 15 ani sunt semianalfabeţi. În majoritatea cazurilor, aceşti copii provin din familii sărace, cu părinţi care nu au prea multă educaţie, şi adesea fac parte din comunitatea romă. Pe copiii ce cresc fără a primi o educaţie decentă îi aşteaptă o viaţă de luptă cu sărăcia, excluderea socială şi marginalizarea.

UNICEF este prezent în România şi în alte 150 de ţări pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescenţă.

În România, UNICEF susţine drepturile copiilor prin programe de sănătate şi nutriţie, educaţie de calitate, precum şi prin protecţia copiilor împotriva violenţei, neglijenţei şi HIV/SIDA. UNICEF este susţinut financiar integral prin contribuţiile voluntare ale persoanelor fizice, corporaţilor, fundaţiilor şi a guvernelor.

La nivelul managementului organizației școlare există diverse strategii și practici manageriale eficiente privind motivarea cadrelor didactice, raportate la obiectivele și variabilele individuale şi cele or­ganizaţionale. Andrițchi (2011) identifică mai multe dimensiuni și, respectiv, condiții/ practici manageriale de succes privind motivarea cadrelor didactice:

Comunicarea organizaţională eficientă - este facilitată/ condiționată de:

­         atmosfera organizaţională favorabilă: crearea unui climat psihosocial favo­rabil/pozitiv în cadrul instituţiei școlare are ca efect creşterea nivelului de înţelegere, toleranţă, empatie şi sprijin reciproc între membrii organizației.

Motivarea personalului didactic ca parte a leadership-ului performant nu mai reprezintă atât o noutate în domeniul organizațiilor școlare, ci mai mult o necesitate. Problema constă în identificarea acelor modalităţi/practici eficiente de motivare a cadrelor didactice, în contextul în care motivațiile variază de la o persoană la alta, iar atingerea performanței la nivel organizațional subordonează motivațiile individuale obiectivelor organizaționale.

Există diverse modalități/practici de motivare eficientă, după cum arată Andrițchi și Galemba (2014), recomandate în funcție de contextul organizațional:

Ce înseamnă sa fii un lider eficient care lucrează cu inteligența emoțională? Deși inteligența generală și abilitățile cognitive sunt importante, o organizație crește dacă are un lider cu inteligenă emoțională: liderul care își recunoaște emoțiile, le recunoaște și în ceilalți, are conștiință socială și știe să-și gestioneze relațiile. Climatul organizațional este rezultatul atitudinilor, luării deciziilor, abilitaților de comunicare, emoțiilor, stilurilor de leadership, acțiunilor liderilor. Un climat unde există leadership bazat pe inteligență emoțională este acel climat care se distinge prin excelență și care încurajează înalta performanță. Un astfel de climat și leadership  sunt cele optime și la nivelul organizațiilor școlare.

Liderii adevărați ne impresionează și știu să stimuleze tot ce este mai bun în oameni. Eficiența lor, pare să vină din strategie, viziune sau idei percutante, dar în realitate ei acționează la nivel fundamental, făcând apel la emoții și canalizându-le în direcția potrivită. Prin strategiile pe care le creează, mobilizează echipele să acționeze și succesul lor depinde de „cum” acționează. Liderii eficienți înțeleg rolul important al emoțiilor în mediul organizațional, atât prin aspecte măsurabile:
·         rezultate mai bune
·         păstrarea valorilor

cât și prin aspectele mai puțin măsurabile, dar extrem de importante:
·         moralul ridicat
·         motivația
·         devotamentul