Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate

            Prevenirea violenţei şcolare este cel mai important aspect în răspunsul pe care societatea îl poate da acestui fenomen social. Sistemul educaţional, deşi dispune de autonomie, este o realitate socială ce se află în interacţiuni complexe cu societatea în general. De aceea, strategia de prevenire a violenţei şcolare nu poate fi o verigă izolată a prevenirii violenţei generale; o asemenea strategie, atunci când este realistă şi, deci, eficientă, are consecinţe asupra societăţii la nivel general. Totuşi, pentru a da o dimensiune de specificitate prevenirii violenţei şcolare, este necesar să optăm pentru un model de prevenire adaptabil realităţii sociale care este şcoala.

           La nivelul fiecărei unități școlare funcționează Comisia școlară pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității, conform Ordinului nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar [Ordin adoptat în temeiul prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, ale Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 5.079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar și ale Planului de acțiune pentru desegregare școlară și creșterea calității educaționale în unitățile de învățământ preuniversitar din România].

Managementul școlar în educația incluzivă se bazează pe principiile educației incluzive, printre care se numără:

  • principiul drepturilor egale in domeniul educaţiei;
  • principiul egalizării şanselor;
  • principiul interesului superior al copilului;
  • principiul nondiscriminării, toleranţei şi valorificării tuturor diferenţelor;
  • principiul intervenţiei timpurii;
  • principiul individualizării procesului de educaţie şi dezvoltării la maximum a potenţialului fiecărui copil;
  • principiul asigurării serviciilor de sprijin;
  • principiul flexibilităţii in activitatea didactică;
  • principiul designului universal care permite crearea unui mediu accesibil tuturor;
  • principiul managementului educaţional participativ;
  • principiul cooperării şi parteneriatului social.

 

Programul de tip „Școală după școală” constituie una dintre măsurile ce pot fi adoptate pentru a reduce, în timp, ratele de abandon școlar și, de asemenea, pentru a crește performanța școlară, ca urmare a unui impact pozitiv asupra realizării educaționale. Totuși, programele de acest tip care se derulează în prezent în România, pe lângă faptul că se adresează în foarte mică măsură copiilor care fac parte din grupuri dezavantajate, sunt fragmentate, relativ puține, nu au sustenabilitate financiară și nu contribuie în mod substanțial la reducerea ratelor de abandon școlar la nivelul întregii țări.

 

În prezent, programele ȘDȘ funcționează în baza Metodologiei privind organizarea Programului Școală după Școală, elaborată în temeiul art. 58 şi 262 din Legea Educației Naționale. Prevederile metodologiei reglementează mai degrabă posibilitatea organizării programelor ȘDȘ. Astfel, inițiativa, decizia și responsabilitatea organizării programului sunt plasate exclusiv la nivelul școlilor, inspectoratele școlare județene având doar rol de a aviza programele propuse. În mod opțional, școlile pot realiza o analiză a nevoilor pentru a identifica grupurile țintă de elevi care ar participa la program, precum și pachetele de activități ce urmează a fi desfășurate. Metodologia prevede ca proiectarea ofertei programului ȘDȘ să țină cont cu prioritate de nevoile elevilor din grupurile dezavantajate, fără a cuprinde o descriere clară a categoriilor de elevi ce fac parte din grupurile dezavantajate și fără a fi indicate sursele de informații care trebuie să stea la baza identificării lor.

 

 

 

            Concursul Lider European este dezvoltat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România  în parteneriat cu Ministerul Educaţiei și Cercetării este organizat în scopul de a dezvolta abilităţile elevilor de leadership și de vorbit în public precum şi de a le pune în valoare în contextul unor activităţi legate de valorile şi temele europene cum ar fi: spiritul de echipă și capacitatea de lucra în beneficiul propriei comunități.

 

            Concursul face parte din campania educațională pe teme europene „Europa, casa noastră”, o inițiativă susținută de Ministerul Educației și Cercetării din România.

 

            Astfel, Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, a organizat, în cadrul unei campanii educaționale pe teme de interes despre Uniunea Europeană, concursul Lider European, care s-a adresat tuturor elevilor de liceu din clasele a IX-a, a X-a și a XI-