Înainte de a-şi pierde cu totul funcţiile specifice (ne referim mai cu seamă la acelea de preluare, sporire şi transmitere a unor patrimonii specifice înrudirii prin filiaţie), familia devine, încă din timpul Renaşterii, nucleară, atomistă sau conjugală. Rolul său de matrice a societăţii este erodat printr-o diviziune socială sau instituţională a muncii, în cadrul căreia serviciile sociale se vor substitui funcţiilor familiale.
Asigurările sociale, casele de alocaţii familiale şi pensii, şcolile şi instituţiile paraşcolare (tabere sau colonii de vacanţă, cluburi ale copiilor şi tinerilor) asigură un model nou de reproducere socială. Cu alte cuvinte, în era modernă, societatea are ambiţia de a se perpetua în afara controlului familial. Reproducerea socială este este una raţionalizată la maximum; ea este planificată și trebuie să respecte programele şi etapele progresului social. De la idealizarea trecutului, a originilor, se face trecerea decisă spre idealizarea viitorului proiectat.
Trecerea de la familia extinsă la cea nucleară s-a definitivat în Europa în urma mişcării iniţiate de iluminişti, cei care, încoronând raţiunea umană ca instanţă supremă, deschid drumul afirmării autonomiei individului în lume. Având suportul și orgoliul raţiunii sale, acesta îşi poate proiecta, la nevoie, viaţa, aşa cum îi dictează nevoile sale naturale şi interesele raţionale. În acest context, instituția familiei devine o realitate discutabilă, considerată depăşită din mai multe puncte de vedere și constrângătoare, care trebuie reconstruită astfel încât să nu mai ţină individul sub control, ci să fie ea însăşi ţinută sub control de individ, dar și de instanțele centralizatoare ale statului, sigurele capabile să conceapă și să garanteze bunăstarea societăților globale (Bistriceanu, 2007: 10).
Citește mai mult: COPIII – RESURSA RARĂ A SOCIETĂȚILOR EUROPENE
Scopul acestui seminar este de a defini terapia Gestalt, de a intelege punctele sensibile ale fiecăruia și de găsire a unor soluții noi pentru aceste problemele.
Vom învăța și vom aplica Tehnica scaunului gol, care este una dintre tehnicile bazate pe dialog, un instrument cu un spectru larg de aplicabilitate, atât în lucrul individual, cât şi de grup, atât cu adulţii, cât şi cu copiii, într-o paletă complexă de situaţii terapeutice în care există conflicte interne sau externe persoanei.
Această tehnică este revendicată de două mari curente psihoterapeutice:
- psihodrama clasică (psihiatru, psihosociolog și scriitor - Jacob Levi Moreno)
- gestalt-terapia (psihiatru și psihanalist Friedrich Perls).
Scopul acestui seminar este de a evidenția cât de importantă este ascultarea și de a învăța să folosim magia albă, adică de a fi buni ascultători ceea ce va contribui la dezvoltarea personală și spirituală.
Cei cu care ne întâlnim zi de zi, ne măsoară și ne evaluează, votând într-un final “pro” sau „contra”.
A ști să-l asculți pe celălalt este o artă nu tocmai ușor de insușit: e nevoie de calm interior și de renunțarea la efortul de a-l controla pe interlocutor, astfel încât să îl convingem că îi acordăm toata atenția noastră. Putem să ne depășim percepțiile și gândurile proprii, să renunțăm la prejudecățile ce se interpun inevitabil între noi și cei pe care îi ascultăm.
Este important să ne aducem aminte cât de valoros este gestul de a sta pur şi simplu în prezenţa neputinţei celuilalt, fără să punem presiune suplimentară asupra sa prin indicaţiile pe care i le oferim, ci doar păstrând o stare interioară de deschidere şi empatie de genul: „te primesc şi te accept în inima mea cu toate vulnerabilităţile tale pentru că şi eu le am şi le cunosc pe ale mele”.
Mediul social în care se naște și se formează copilul – mediul de naștere și formare a întregii umanități – este familia. Familia poate fi înțeleasă:
- din punct de vedere antropo-istoric, ca instituție evolutivă cu forme variabile în timp și spațiu;
- din punct de vedere structural – ca structură de autoritate, de roluri și status-uri;
- din punct de vedere funcțional – ca instituție cu existență și recunoaștere socială datorate funcționalității sale pe anumite dimensiuni – fundamentale – ale existenței umane.
Totodată, mai ales din punctul de vedere al copilăriei și copilului, familia poate fi înțeleasă și judecată din punctul de vedere al finalității sale.
Societatea actuală cunoaşte o schimbare rapidă, dinamică, cu profunde transformări economice şi sociale, piaţa tradiţională a muncii tinde să devină o lume tehnologică foarte complexă, de aceea este necesar ca elevii să fie ajutaţi să-şi dezvolte potenţialul la maximum, să-şi proiecteze evoluţiile viitoare, să fie stimulaţi să-şi deschidă gândirea către noile oportunităţi pe care mediul socio-profesional le oferă.
Şcoala, prin profesorii ei, joacă un rol important în acest sens, prin valorile transmise şi prin atitudinile pe care le cultivă prin intermediul diferitelor arii curriculare. Pe de altă parte, şi mediul social, prin modelele pe care le promovează, influenţează setul de valori profesionale şi aspectele particulare ale activităţii profesionale care constituie pentru adolescenţi elemente care stau la baza motivaţiei muncii. Dacă alegerea este una corectă în sensul că forma de activitate corespunde capacităţilor, aspiraţiilor tânprului, ea reprezintă o decizie care deschide persoanei posibilităţi de realizare personală şi de siguranţă în viaţă.
Citește mai mult: Succesul profesional la debutul in cariera didactică