Conform International Standard Classification of Education (ISCED), învățământul vocațional reprezintă acel tip de educatie ce are ca scop dobândirea de aptitudini practice și know how-ul necesare pentru angajarea ulterioară în câmpul muncii, pentru a practica o anumită meserie sau profesie.

Învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie şi pe formarea competenţelor specifice în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare.

 Potrivit prevederilor art.32 din Legea nr 1/2001, învăţământul liceal vocaţional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera vocaţională, pentru calificări din Registrul naţional al calificărilor, actualizat periodic, în funcţie de nevoile pieţei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeţene şi locale.

Citește mai mult: Învățământul vocațional în Europa și în România

            Junior Achievement România este o organizație non-profit, fondată în anul 1993 şi este parte aJA Worldwide®, USA şiJA Europe.

 Misiunea acestei organizații este dezvoltarea în România a programelor internaționale Junior Achievement de educație antreprenorială, economică, financiară, orientare profesională, sănătate și viață activă și dezvoltarea abilităților pentru viață. 35 de țări din Europa și 123 de țări din toată lumea urmează programele JA.

Junior Achievement Romania este cea mai mare si cea mai dinamica organizatie internationala de educatie economica si antreprenoriala. In Romania, programele JA de tip learning by doing sunt urmate anual de peste 150.000 de elevi din 1.000 de institutii de invatamant si se desfasoara local in parteneriat cu Ministerul Educatiei Naționale, cu instituțiile de invatamant si sunt sustinute financiar de catre comunitatea de afaceri.

În România, acestea sunt urmate de peste 200.000 de elevi din 1.400 de școli publice, prin parteneriatul cu Ministerul Educației Naționale și cu susținerea financiară a comunității de afaceri.

Citește mai mult: Junior Achievement în România

            În cadrul activităților de terapie educațională, un loc aparte îl ocupă conceptul de joc didactic. Jocul didactic constituie o formă de activitate prin care se rezolvă una sau mai multe sarcini didactice prin îmbinarea tehnicilor de realizare a acestor sarcini cu elementul de joc. Folosim adesea jocul didactic în diverse forme pentru a stimula elevii să rezolve o sarcină didactică într-o formă cât mai atractivă, știut fiind faptul că învățarea care implică jocul devine mai plăcută și recofortantă. Jocurile devin metode de instruire în cazul în care ele sunt organizate și se succed conform logicii cunoașterii și învățării. Fiecare joc didactic trebuie să aibă un scop educativ, să includă o componentă instructivă, să îmbine armonios elementele instructive cu elementele distractive, să valorifice cunoștințele și deprinderile deja achiziționate, spontaneitatea, inventivitatea, inițiativa, răbdarea, să includă elemente de așteptare, de surpriză, de competiție, de comunicare între partenerii de joc, astfel încât să determine apariția unor stări emoționale complexe care intensifică procesele de reflectare directă și nemijlocită a realității.

   Caracteristica esențială a jocului didactic constă în crearea unor condiții favorabile pentru valorificarea achizițiilor și pentru exersarea priceperilor și deprinderilor sub forma unor activități plăcute și atractive. Contribuția jocului didactic la stimularea și dezvoltarea capacităților cognitive ale copilului, educarea trăsăturilor de personalitate și realizarea obiectivelor de cunoaștere ale procesului de predare-învățare este evidentă prin jocul didactic, elevul își angajează întregul potențial psihic, își ascute observația, își cultivă inițiativa, inventivitatea, flexibilitatea găndirii, își dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă.

Citește mai mult: Jocuri didactice realizate cu elevii cu C.E.S. în activități de învățare și terapie educațională...

Planul de dezvoltare instituțională a școlii, ca instrument managerial al directorului unei unități de învățământ preuniversitar poate fi elaborat de:

ü  însuși directorul instituţiei, care poate implica în acest proces cadre didactice, elevi, părinţi, agenţi economici etc.

ü  un expert în domeniul elaborării strategiilor de dezvoltare, angajat de directorul instituției.

Cele două opțiuni au avantajele şi limitele lor, dar criteriul principal este efcienţa şi aplicabilitatea documentului în asigurarea dezvoltării instituţiei.

           Practica a demonstrat că succese mai evidente în implementarea Planului de dezvoltare instituțională a școlii le au școlile în care acesta a fost conceput prin metode participative. Managementul participativ este condiţia-cheie a dezvoltării durabile a instituţiei.

Citește mai mult: Elaborarea Planului de dezvoltare instituțională a școlii