Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate

            În articolul intitulat „Beyond Assessment: Performance Assessment in Teacher Education” [Dincolo de evaluare: evaluarea performanţei în formarea profesorilor], (Chung, 2008) se constată că în ultimul deceniu evaluările performanţelor cadrelor didactice au câştigat în importanţă mai ales datorită potenţialului lor de a promova dezvoltarea profesională şi predarea reflexivă.

Accentul pus pe reflexivitate se bazează pe teorii ale dezvoltării profesionale precum cea a lui Donald Schon despre reflecţia în timpul acţiunii şi reflecţia asupra acţiunii ca premise ale dezvoltării profesionale.

Profesorul, ca practician reflexiv se regăseşte şi în concepţia lui Lee Shulman despre predare ca „raţionament pedagogic în acţiune” , care solicită ca profesorii să raţioneze şi să se gândească la deciziile pedagogice pentru a investiga, a analiza şi a rezolva probleme, pentru a ocoli simpla copiere a unor „bune practici”.

        Evaluarea este un mijloc de măsurare obiectivă a rezultatelor activităţii de formare, constituind un act integrat oricărei activităţi de formare. În acest sens este necesar să se identifice cu claritate fiecare obiect în parte, adică „obiectul evaluării”, mai precis comportamentele observabile, măsurabile şi evaluabile. Cu acest scop evaluarea constituie o ocazie de validare a etapei de formare a formatorilor şi un mijloc de delimitare, fixare asupra conţinuturilor şi obiectivelor stabilite.      

Evaluarea are o relevanţă maximă, ea având rol reglator şi find în măsură să optimizeze calitatea, efcienţa şi oportunitatea activităţii de formare în mod secvenţial sau global.

          INDEXUL INCLUZIUNII ŞCOLARE

         Dimensiunile de bază ale educaţiei incluzive pot fi identificate, evaluate și interpretate cu ajutorul Indexului incluziunii școlareelaborat în Marea Britanie, de către doi autori - Tony Booth și Mel  Ainscow – prin colaborarea, pe o perioadă de 3 ani, cu diverși specialiști experimentați în promovarea implementării educaţiei incluzive în şcoli (cadre didactice, părinţi, pedagogi, cercetători şi reprezentanţi ai unei organizaţii a persoanelor cu dizabilităţi). Prima versiune publicată a apărut în anul 2000, iar cea de a doua - în 2002.    

         Conform Indexului incluziunii școlare – trei dimensiuni definesc școala incluzivă, cele 3 dimensiuni constituind orientări de bază şi criterii de evaluare a nivelului de dezvoltare a şcolii incluzive: culturile, politicile şi practicile.

          INDEXUL INCLUZIUNII ŞCOLARE

         Dimensiunile de bază ale educaţiei incluzive pot fi identificate, evaluate și interpretate cu ajutorul Indexului incluziunii școlareelaborat în Marea Britanie, de către doi autori - Tony Booth și Mel  Ainscow – prin colaborarea, pe o perioadă de 3 ani, cu diverși specialiști experimentați în promovarea implementării educaţiei incluzive în şcoli (cadre didactice, părinţi, pedagogi, cercetători şi reprezentanţi ai unei organizaţii a persoanelor cu dizabilităţi). Prima versiune publicată a apărut în anul 2000, iar cea de a doua - în 2002.    

         Conform Indexului incluziunii școlare – trei dimensiuni definesc școala incluzivă, cele 3 dimensiuni constituind orientări de bază şi criterii de evaluare a nivelului de dezvoltare a şcolii incluzive: culturile, politicile şi practicile.

 DEZVOLTAREA PRACTICILOR SPECIFICE ȘCOLII PENTRU TOȚI

          INDEXUL INCLUZIUNII ŞCOLARE

         Dimensiunile de bază ale educaţiei incluzive pot fi identificate, evaluate și interpretate cu ajutorul Indexului incluziunii școlareelaborat în Marea Britanie, de către doi autori - Tony Booth și Mel  Ainscow – prin colaborarea, pe o perioadă de 3 ani, cu diverși specialiști experimentați în promovarea implementării educaţiei incluzive în şcoli (cadre didactice, părinţi, pedagogi, cercetători şi reprezentanţi ai unei organizaţii a persoanelor cu dizabilităţi). Prima versiune publicată a apărut în anul 2000, iar cea de a doua - în 2002.