- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Egalitatea, pacea, dreptatea, non-discriminarea, non-violenţa, toleranţa şi respectul pentru demnitatea umană sunt valori fundamentale ale societăţilor noastre democratice şi multiculturale. Importanţa consolidării competenţelor sociale, civice şi interculturale, a gândirii critice şi alfabetizării media, precum şi stimularea educaţiei copiilor şi tinerilor dezavantajaţi au constituit obiectivele Declarației de la Paris, adoptată de miniştrii europeni ai educaţiei în martie 2015.
Proiectul SIRIUS promovează o societate incluzivă şi diversă prin educaţie, fiind o reţea europeană de promovare a educaţiei copiilor şi tinerilor proveniţi din familii de migranţi iniţiată de Comisia Europeană. Reţeaua iniţiază dialogul şi schimbul de bune practici între factorii de decizie naţionali şi europeni, cercetătorii şi profesionişti, în scopul elaborării de strategii comune vizând educaţia migranţilor.
Obiectivul general al SIRIUS este de a furniza cele mai bune dovezi și practici în cadrul principalelor dezbateri ale politicii educaționale prin mobilizarea activităților de migrație și educație și prin consolidarea capacității inițiativelor de educație pentru migranți și la nivel local.
„Cum comunitatea internațională caută cea mai bună soluție la criza refugiaților, este esențial să gândim dincolo de supraviețuirea de zi cu zi [n.r. a acestor oameni] (..) Educația le permite refugiaților să modeleze în mod pozitiv viitorul atât țărilor de azil cât și celor de origine, atunci când aceștia se vor întoarce într-o bună zi” Filippo Grandi, Înaltul comisar ONU pentru refugiați
În prezent, 16.1 milioane de refugiați se află sub mandatul UNHCR. Acestora li se adaugă alte 5.2 milioane de palestinieni înregistrați de UNRWA. Mai mult de jumătate dintre ei sunt copii iar 6 milioane dintre acești copii sunt de vârstă școlară primară și secundară.
Lipsa educației pentru cele 6 milioane de refugiați de vârstă școlară afectează nu doar indivizii ci și familiile acestora și societățile în care trăiesc și reduc oportunitățile pentru dezvoltarea pașnică și durabilă a lumii în care trăim.
Citește mai mult: INTEGRAREA ȘCOLARĂ A COPIILOR REFUGIAȚI ȘI A SOLICITANȚILOR DE AZIL
Planificarea individualizată a procesului educațional se realizează în conformitate cu constatările și recomandările formulate în rezultatul evaluării complexe și multidisciplinare a dezvoltării copilului și are drept scop asigurarea progresului pe domeniile de dezvoltare a acestuia.
Un exemplu de bună practică în educația incluzivă îl reprezintă Planurile Educaționale Individualizate (PEI) care au un rol major în precizarea tipurilor de adaptări care sunt necesare în mediul de învare și în evaluarea progresului elevilor cu dizabilități.
În ceea ce priveşte relaţia dintre motivaţie şi satisfacţie, nu există un acord deplin între părerile autorilor, explicabil prin complexitatea fenomenelor respective şi prin natura lor, uneori foarte asemănătoare. Zlate (2007) precizează că relaţia dintre motivaţie şi satisfacţie pot fi analizate pe trei coordonate:
a) Starea de satisfacție/insatisfacție este un indicator al motivației, al modului ei eficient sau ineficient de realizare; starea de satisfacție echivalează cu un consum adecvat al motivației care permite realizarea activității propuse, a obiectivelor ei, iar starea de insatisfacție, cu nerealizarea motivației (implicit și a obiectivului activității), cu impiedicarea sau frustarea realizării ei adecvate. Oamenii se simt satisfăcuți atunci când și-au realizat adevcat scopul și nesatisfacuți atunci când realizarea nu a avut loc.
Citește mai mult: MOTIVAȚIA, SATISFACȚIA ȘI PERFORMANȚA PROFESIONALĂ
Satisfacţia profesională aduce o serie de consecinţe pozitive atât la nivel personal/individual, cât şi organizațional. Ea influenţează semnificativ percepţia muncii de către oameni, nivelul efortului şi angajării lor, contribuţia lor la eficienţa organizaţiei.
Satisfacţia profesională poate viza diferite aspecte, precum: salariul şi beneficiul material, promovările, recunoaşterea, condiţiile de lucru, supravegherea, colegii de muncă, politica organizaţională.
Satisfacţia profesională poate fi analizată tridimensional (Zamfir, 1980):
Citește mai mult: MODALITĂȚI DE CREȘTERE A SATISFACȚIEI PROFESIONALE