În 1998, rectorul universităţii din Istanbul a emis o circulară potrivit căreia nu era permis studenţilor să poarte vălul islamic în interiorul universităţii. Reclamanta era studentă la facultatea de medicină şi obişnuia să poarte veşmântul islamic tradiţional. Din această cauză nu a fost primită la unele examene şi cursuri. Ea a introdus o acţiune în anularea circularei respective, însă aceasta a fost respinsă întrucât s-a considerat că rectorul avea dreptul să stabilească regulile vestimentare pentru a asigura ordinea.

Art. 9 („Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie”). Libertatea de manifestare a religiei. Curtea a admis că interdicţia portului vălului islamic constituie o ingerinţă în libertatea de manifestare a religiei de către reclamantă. În raport de legalitatea măsurii, Curtea a constatat că interdicţia exista de la momentul a admisrii acesteia în universitate, în urma mai multor decizii ale instanţelor de judecată şi a mai multor reglementări fiind impus acest fapt. În consecinţă, măsura era prevăzută de o lege accesibilă şi previzibilă. În raport de necesitatea măsurii, Curtea a subliniat faptul că, în situaţia particulară a Turciei care luptă constant pentru a asigura laicitatea statului şi egalitatea în drepturi între bărbaţi şi femei, interdicţia portului veşmintelor tradiţionale musulmane poate constitui o măsură necesară pentru a asigura aceste scopuri legitime. În consecinţă, Curtea a considerat că autorităţile nu şi-au depăşit marja de apreciere, iar art. 9 nu a fost violat, măsura fiind necesară într-o societate democratică.

Citește mai mult: Decizia Leyla Sahin versus Turcia

  (Partea I)

Metodele şi tehnicile de stimulare a creativităţii sunt deosebit de utile pentru dezvoltarea gândirii creative şi a comportamentului creativ, ceea ce implică explorarea activă a mediului şi găsirea soluţiilor la probleme.

Citește mai mult: METODE DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII ȘCOLARE

 (Partea a II-a)

METODA „THINKING HATS”

Metoda „Thinking Hats” („Pălăriilor gânditoare”) este o metodă interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor, dezvoltată de Eduard de Bono. Autorul utilizează conceptul lateral thinking („gândire laterală”) - schimbarea conceptelor şi percepţiilor, impunând ieşirea din tipare, pe baza căruia elaborează o metodă foarte utilă de stimulare a creativităţii, cu aplicabilitate şi la nivel organizațional şcolar (cadre didactice, manageri școlari, elevi).

Din perspectiva autorului menționat, pălăria are valoare de simbol, deoarece indică un rol jucat de fiecare participant, fiind considerate direcţii sau stiluri de gândire. Pălăriile sunt de fapt, simboluri ale unor stiluri/tipuri de gândire.

Această metodă se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru.

Citește mai mult: METODE DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII ȘCOLARE

            Ministerul Educației și Cercetării încurajează, în această perioadă, realizarea de cursuri suport pentru elevi, asistate de tehnologie.

            Ministerul Educaţiei şi Cercetării a recomandat cadrelor didactice[1] accesarea suitei de aplicații educaționale oferite sub licența gratuită de către Google și Microsoft: G Suite for Education și Office 365 A1.

            În acest demers, cadrele didactice vor fi sprijinite de Casa Corpului Didactic și de expertii elearning din cadrul proiectului CRED.

Citește mai mult: CURSURI ONLINE GRATUITE PENTRU CADRELE DIDACTICE PRIN PLATFORMA „iTeach”