În sistemul educaţional, libertatea individuală este greşit înţeleasă atât de către elevi, cât şi de către profesori şi părinţi şi nu a avut ca efect micşorarea gradului de violenţă în şcoală, ci dimpotrivă pe fondul acestei libertăţi greşit înţeleasă şi exprimată, şcoala poate reprezenta o sursă a unor forme de violenţă.

            Dacă anterior violenţa şcolară nu se manifesta decât ocazional, între elevi sau dinspre cadrul didactic spre elev, acum remarcăm o violenţă sporită de la an la an atât între elevi cât nu rareori dinspre elevi spre cadrele didactice.

Citește mai mult: PREVENIREA ŞI COMBATEREA VIOLENŢEI ÎN ŞCOLI

Situațiile de criză educațională pot fi gestionate printr-un program de intervenţie. Înainte de a trece la măsurile imediate de soluţionare e necesar să se alcătuiască un set de operaţii planificate în funcţie de parametrii de definiţie ai crizei. Chiar dacă decizia preliminară a fost luată deja că ţip de intervenţie imediată foarte necesară, pentru perspectivele pe termen lung trebuie să fie trasate liniile de evoluţie şi alternativele pentru deciziile secundare.

Aspectele operative ale intervenţiilor vor fi îmbinate cu cele care ţin de redresarea şi ameliorarea situaţiei pe termen mediu şi lung. Pe cât este posibil ar fi bine dacă ar exista şi o eşalonare în timp a următorilor paşi, marcaţi de evidentul character probabilist al acestora.

Citește mai mult: MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN SITUAȚII DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ

Violența este una din marile probleme ale lumii contemporane. Termenul de violență vine de la latinescul "vis" care înseamna "forță" și care trimite la ideea de putere, de dominație, de utilizare a superiorității fizice, adică a forței asupra altuia. Violența este o situație de interacțiune (implicând unul sau mai mulți actori), prin care se aduc prejudicii altora (corporale sau morale), manifestându-se prin diferite modalități (directe sau indirecte).

Termenul de „bullying” vine de la englezescul „bully”, care înseamnă bătăuș, huligan.

Citește mai mult: FENOMENUL DE VIOLENȚĂ ȘI BULLYING ÎN MEDIUL ŞCOLAR

O activitate eficientă cu copiii se poate desfăşura numai atunci când personalitatea educatoarei este caracterizată de receptivitate faţă de nou, spirit creator, inventivitate. Abordarea unui stil educaţional care să stimuleze interacţiunile dintre copii, crearea unei atmosfere permisive curiozităţii şi creativităţii spontane, caracteristică preşcolarilor, respectarea nevoii copilului de mişcare sunt condiţii ce ne permit un management eficient în relaţiile cu preşcolarii. 

Comunicarea empatică- cu copilul se comunică nu doar prin mesaje verbale ci şi prin mesaje nonverbale, afectiv-emoţionale, gesturi vizibile sau abia perceptibile, reacţii impersonale complexe care contribuie la înţelegerea mesajului verbal. O privire absentă sau, dimpotrivă, plină de interes, un zâmbet cald sau unul ironic, un gest de tandreţe sau unul de nerăbdare,completează mesajul verbal, îl potenţează sau îl diminuează şi produc efecte diferite.Orice copil are nevoie de iubire, respect şi apreciere necondiţionate de anumiţi factori mai mult sau mai puţini obiectivi. A-l creşte pe copil arătându-i respect este o condiţie esenţială în relaţia educatoare-copil, dovadă incontestabilă a respectului de sine, a seriozităţii şi simţului de răspundere ele educatoarei.

Citește mai mult: Rolurile manageriale ale cadrului didactic/ educatoarei