Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate

            Emoțiile își fac apariția în viața copilului încă din primul an de viață. Deși au o formă vagă, confuză, imprecis determinate, ele cuprind întreaga scenă psihică a acestuia. Ne referim aici atât la stările plăcute, pozitive (plăcerea - la 2 luni; râsul – la 6 luni; bucuria – 8 luni), cât şi la cele neplăcute, negative (reacțiile de suferință, care apar la 3 săptămâni; frica, anxietatea, furia și agresivitatea – 5 luni).

            Aceste stări afective sunt determinate de satisfacerea sau nesatisfacerea trebuințelor copilului, de apariția neașteptată a unor stimuli. Multe dintre ele sunt învățate prin condiționare, imitație sau inducție.

            Stările afective, emoțiile au o mare valoare pentru viața și existența copilului. Ele ajută copilul să fie în contact cu nevoile sale mentale sau emoționale. Dezvoltarea emoțională  vizează îndeosebi capacitatea copilului de a-și percepe și exprima emoțiile, de a înțelege și a răspunde emoțiilor celorlalți.

 

 

 

“Folosirea înțeleaptă a timpului liber este un produs al culturii și al educației”

 

Bertrand Russel

 

 

Timpul de calitate înseamnă activități plăcute și relaxante și chiar și atunci când nu este mult, rămâne cel mai important pentru dezvoltarea unui copil.

 

Problematica timpului liber în educație s-a dezvoltat din antichitate până în prezent, iar conceptul de timp liber a evoluat de la un sistem de cunoștințe empirice până la rangul de „nouă educație”, educația pentru timpul liber fiind astăzi o parte integrantă a politicilor educative.

 

Fiecare copil are dreptul la odihnă şi timp liber, dreptul de a participa la jocuri şi la activităţi recreative proprii vârstei sale.

 

Societatea modernă, prin mutaţiile sale culturale, a impus mai multe modele de petrecere a timpului liber, modele influenţate de cadrul social, tradiţii, valori morale, religioase etc. Trăsătura comună a acestor modele o reprezintă aspiraţiile individului de a dispune de timpul său într-o manieră cât mai personală.

 

 

Programul „Școala după școală” (ȘDȘ) este un program complementar programului școlar obligatoriu, care oferă oportunități de învățare formală și nonformală, pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative, recreative și de timp liber și se adresează atât elevilor din învățământul primar, cât și elevilor din învățământul secundar.

 

În comunitățile dezvantajate s-a constatat că astfel de programe, finanțate și implementate de către stat sau de către instituții private, contribuie substanțial la creșterea bunăstării familiilor. Părinții, eliberați de presiunea supravegherii copiilor după programul școlar, se pot angaja cu normă întregă, sporind astfel veniturile disponibile ale familiilor.

 

 

          Disciplina opțională Mai întâi caracterul se focalizează pe dezvoltarea dimensiunilor atitudinale şi valorice ale caracterului. În demersul său didactic, profesorul va urmări să asigure elevilor înţelegerea unor aspecte precum: de ce este importantă construirea/formarea şi dezvoltarea caracterului? ce înseamnă un bun caracter?

 

            În cadrul strategiilor didactice, profesorul poate utiliza diverse metode, procedee, tehnici/instrumente în raport cu activităţile de învăţare propuse. Prezentăm, în continuare, câteva dintre ele.

 

            În demersul său didactic, profesorul va urmări să asigure elevilor înţelegerea unor aspecte precum:

 

a) de ce este importantă dezvoltarea caracterului?

 

­            caracterul este o componentă esenţială a personalităţii, face parte din structura acesteia şi este un element de bază în dezvoltarea personală şi profesională;

 

­            caracterul arată cine suntem, ce valori ne reprezintă, în ce fel ne raportăm la propria persoană, la ceilalţi, la activitate, la societate, la mediul înconjurător;

 

­            caracterul este responsabil de felul în care facem opţiunile, alegerile şi luăm deciziile proprii;

 

­            caracterul determină atitudinile, expresiile şi acţiunile unei persoane;

 

­            majoritatea problemelor şi cele mai multe dintre reuşitele noastre îşi au originea în caracter.