Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate

Societățile europene actuale, plurale din punct de vedere etnic și cultural, dar și din perspectiva identităților și a intereselor, sunt arena conviețuirii împreună cu alterități tot mai evidente și tot mai vocale. În aceste condiții, este imperativ ca generațiile aflate în procesul socializării să deprindă abilități de bază care să permită o conviețuire pașnică cu grupuri care revendică diferența, fie ea etnică, identitară, culturală sau de interese.

Educația interculturală reprezintă o dimensiune a noilor educații, fiind o problemă foarte complexă, cuprinzând aspecte politice, antropologice și psihologice, precum și elemente de poliici publice.

În raportul UNESCO privind educaţia secolului XXI, învăţământul este reprezentat ca sprijinindu-se pe patru stâlpi, ca patru componente de bază ale educaţiei: deprinderea de a ști, de a face, de a trăi împreună cu ceilalţi şi deprinderea de a fi. Aceste patru roluri complementare ale educaţiei nu pot fi disociate unele de altele, iar direcţia către care converg este însăşi emanciparea individului, privită ca şi capacitatea de a participa la o cetăţenie deplină într-o societate deschisă şi democratică.

          Aptitudinile trebuie considerate într-o dublă calitate:

·     al eficienței/ reușitei în activitate

·     al procesualității/ structuralității

          Un aspect deosebit de important îl constituie modul în care o persoană receptează informația, prelucrează informația și oferă răspunsuri pe această bază. Plecând de la abordarea cognitivă, Fleishman (2008) elaborează o taxonomie a aptitudinilor umane, pentru a organiza o mare cantitate de informaţie privind performanţele profesionale.

Cercetările realizate de Carol S. Dweck (2012, 2017) privind motivația elevilor și succesul școlar, relația dintre ereditate și mediu privind inteligența, modul în care elevii își percep propria lor inteligență - au arătat faptul că cei mai motivați și perseverenți elevi nu sunt aceia care cred că au o inteligență înnăscută ridicată (IQ crescut), ci elevii care cred că abilitățile și inteligența lor pot fi dezvoltate prin efort și învățare.

Preocupată de perspectivele controversate cu privire la inteligență - ca fiind predeterminată sau ceva care poate fi dezvoltat - Dweck precizează că din ce în ce mai multe cercetări arată faptul că aspecte importane ale inteligenței pot fi dezvoltate, creierul uman având un potențial semnificativ de creștere și de schimbare de-a lungul vieții.

 

 

I.                  Scurt istoric

 

Segregarea elevilor pe criterii etnice e interzisă prin lege în România, dar autoritățile încep abia acum să cuantifice oficial dacă politicile publice de combatere a acesteia au funcționat.

 

În luna martie 2003[1], au existat un număr de 94 de copii romi din Pusta Valea, județul Sălaj care învațau în clasele V-VII din Şcoala Cehei, localitatea Șimleul Silvaniei în clase separate de elevii români. Aceştia veneau zilnic pe jos, mulţi kilometri, pentru că nu exista un transport şcolar organizat de primărie. Acestia învăţau în două clase aglomerate dintr-o anexă a școlii, care a fost cândva amenajată ca magazie de lemne şi unde nu exista surse de caldură. Acesta a fost primul caz de segregare școlară documentat oficial în țara noastră și adus în atenția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării de către Asociaţia Romani Criss, care a mediatizat situația.

 

 

            Proiectul „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED” a fost conceput ca nevoie/necessitate la nivel national  şi este implementat în prezent de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

 

            Nevoia/necesitatea de a avea un nou tip de profesor la catedră, un profesor care își asumă noi roluri.

 

            Dar și nevoia/necesitatea ca acesta să cunoască în profunzime valențele noului curriculum național, să le poată folosi la adevărata valoare și să extragă din acestea plusvaloarea care va face din el nu un simplu profesor, ci și un dascăl adevărat.

 

            Acestor nevoi şi necesități li se subsumează mai multe tipuri de acțiuni/activități complexe, necesare pentru realizarea lor.

 

        De la elaborarea de documente de politici educaționale până la crearea de Ghiduri Metodologice pentru diversele discipline și de Resurse Educaționale Deschise (RED) pentru sprijinirea aplicării la clasă a noilor programe școlare.