ROSE este acronimul unui proiect aprobat la nivel national care își propune să contribuie la reducerea abandonului în învățământul secundar și terțiar precum și la  creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat.

            Proiectul, finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, va fi implementat de către Ministerul Educației și Cercetării pe o perioadă de 7 ani, între 2015 și 2022.

            Acordul de împrumut (Proiectul pentru învățământ secundar) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015, a fost aprobat prin Legea nr. 234/08.10.2015 de ratificare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757/2015.

Implementarea acestui Proiect este în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării (MEC), prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE).

Citește mai mult: PROIECTUL ROSE PRIVIND ÎNVĂȚĂMÂNTUL SECUNDAR

 (Partea a II-a)

          Cercetările efectuate de către psihologul Dan Olweus – în Norvegia, au condus la dezvoltarea unui program de prevenire a bullyingului în şcoală. Ca parte a unei iniţiative guvernamentale, programul este oferit în toate şcolile publice din Norvegia.

          Prezentarea Programului Olweus

          „Un elev este agresat atunci când el/ea este expus, în mod repetat în timp, unor acțiuni negative din partea unuia sau mai multor elevi…. O acțiune negativă este situația în care o persoană provoacă intenționat, sau intenționează să provoace, durere fizică sau disconfort unei alte persoane, prin contact fizic, cuvinte sau în alte moduri” (Olweus, 1993).

          Indicatorii psihocomportamentali ai unui copil/ elev care este sau poate deveni victimă a bullying-ului:

·        are o fire liniştită şi sensibilă;

·        îi este teamă să mai meargă la şcoală, se plânge de dureri frecvente de cap şi de stomac pentru a evita să meargă la şcoală;

·        are puţini prieteni sau nu are nici unul; 

·        pare trist şi înfricoşat;

·        este slab fizic sau foarte scund;

·        este nesigur sau lipsit de asertivitate;

·        are o deficienţă de auz sau alte caracteristici comportamentale şi fizice atipice;

·        vine de la şcoală cu hainele murdare, rupte sau cu lucrurile distruse;

·        prezintă vânătăi pe corp.

Citește mai mult: PROGRAME DE PREVENIRE A VIOLENȚEI ȘCOLARE

 (Partea I)

         Programul KiVa (acronimul pentru „Kiusaamista Vastaan”, care înseamnă în limba finlandeză „against bullying”) este un program de prevenire a violenței școlare (bullying). Programul a fost inițiat și dezvoltat de un grup de experți care au studiat fenomenul de bullying și mecanismele sale, experți în cadrul Universității din Turku - Finlanda. Proiectul a fost finanțat de Ministerul Educației și Culturii din Finlanda.

          Eficacitatea programului a fost demonstrată în numeroase studii controlate și randomizate. În prezent, 75% din totalul şcolilor primare şi al liceelor din Finlanda folosesc acest program pentru a reduce/ rezolva cazurile de agresiune fizică sau verbală dintre elevi.

          Modelul educațional finlandez este considerat, în general, un exemplu de urmat pentru alte țări în ceea ce privește educația. Succesul acestui model se bazează pe o reproiectare completă a sistemului de învățământ printr-o nouă perspectivă socială, deoarece profesia didactică este considerată a fi una dintre cele mai solicitante cariere. Caracteristicile speciale ale sistemului educațional finlandez au permis accentul  pe prevenirea și pe combaterea agresiunii - online și offline, aplicate la diverse niveluri de învățământ - începând cu nivelul primar.

Citește mai mult: PROGRAME DE PREVENIRE A VIOLENȚEI ȘCOLARE

Evaluarea personalului didactic centrată pe competenţă poate susţine parcursuri profesionale ce stimulează cadrele didactice să î şi dezvolte cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie pentru a-şi asuma noi roluri şi responsabilităţi. Aceasta oferă noi posibilităţi profesionale cadrelor didactice şi permite unităţilor de învăţământ să folosească mai eficient toate abilităţile profesorilor în vederea îmbunătăţirii procesului de învăţare al elevilor. 

În momentul de faţă, în România, pe măsură ce evoluează în cariera didactică structurată pe trei niveluri, cadrele didactice sunt recompensate cu creşteri salariale, fără a fi însă încurajate să îşi asume noi roluri şi responsabilităţi proporţional cu abilităţile sporite. Factorii de interes şi-au exprimat preocuparea în legătură cu faptul că parcursul profesional nu motivează cadrele didactice, în condiţiile în care cel mai mare nivel de calificare poate fi atins în maxim 10 ani. Sistemul actual, aşadar, nu permite folosirea strategică a parcursului profesional în scopul motivării cadrelor didactice să îşi îmbunătăţească abilităţile şi pentru a asigura că profesorii mai experimentaţi şi competenţi împărtăşesc din experienţa lor la nivelul şcolii, dar şi altor unităţi de învăţământ. 

Citește mai mult: Recompensarea şi stimularea cadrelor didactice pentru dezvoltarea competenţelor