Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
competențe profesor învăţământ gimnazial - formare continuă o dată la 5 ani
Elemente de competenţă privind cunoaşterea, consilierea şi tratarea diferenţiată a elevilor:
® Planificarea activităţilor de cunoaştere, de consiliere şi de tratare diferenţiată a elevilor.
® Utilizarea unor modele, metode, tehnici adecvate de cunoaştere, de consiliere şi de tratare diferenţiată a elevilor.
® Valorificarea datelor obţinute prin aplicarea de modele, metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere, de consiliere şi de tratare diferenţiată a elevilor.
® Evaluarea efectelor activităţilor de cunoaştere, de consiliere şi de tratare diferenţiată a elevilor, în scopul îmbunătăţirii acesteia.
® Aplicarea de strategii adecvate de consiliere a familiei, în probleme specifice activităţii şcolare a elevilor.
® Gestionarea eficientă a proceselor de integrare şcolară a elevilor, de relaţionare la nivelul clasei şi al organizaţiei şcolare şi de orientare în carieră.
Citește mai mult: CUNOAŞTEREA, CONSILIEREA ŞI TRATAREA DIFERENŢIATĂ A ELEVILOR
competențe profesor învăţământ gimnazial - formare continuă o dată la 5 ani
Elemente de competenţă privind proiectarea activităţilor educaţionale:
® Analiza nevoilor de formare a elevilor.
® Proiectarea activităţii didactice anuale şi semestriale.
® Proiectarea unităţii de învăţare sau modulului didactic.
® Proiectarea lecţiei.
® Proiectarea curriculumului la decizia şcolii.
® Proiectarea activităţilor extracurriculare.
® Proiectarea produselor curriculare auxiliare.
competențe profesor învăţământ gimnazial - formare continuă o dată la 5 ani
Elemente de competenţă privind cunoaşterea, consilierea şi tratarea diferenţiată a elevilor:
® Planificarea activităţilor de cunoaştere, de consiliere şi de tratare diferenţiată a elevilor.
® Utilizarea unor modele, metode, tehnici adecvate de cunoaştere, de consiliere şi de tratare diferenţiată a elevilor.
® Valorificarea datelor obţinute prin aplicarea de modele, metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere, de consiliere şi de tratare diferenţiată a elevilor.
® Evaluarea efectelor activităţilor de cunoaştere, de consiliere şi de tratare diferenţiată a elevilor, în scopul îmbunătăţirii acesteia.
® Aplicarea de strategii adecvate de consiliere a familiei, în probleme specifice activităţii şcolare a elevilor.
® Gestionarea eficientă a proceselor de integrare şcolară a elevilor, de relaţionare la nivelul clasei şi al organizaţiei şcolare şi de orientare în carieră.
Citește mai mult: CUNOAŞTEREA, CONSILIEREA ŞI TRATAREA DIFERENŢIATĂ A ELEVILOR
competențe profesor învăţământ gimnazial - formare continuă o dată la 5 ani
Elemente de competenţă privind proiectarea activităţilor educaţionale:
® Analiza nevoilor de formare a elevilor.
® Proiectarea activităţii didactice anuale şi semestriale.
® Proiectarea unităţii de învăţare sau modulului didactic.
® Proiectarea lecţiei.
® Proiectarea curriculumului la decizia şcolii.
® Proiectarea activităţilor extracurriculare.
® Proiectarea produselor curriculare auxiliare.
Pentru a se asigura egalizarea şanselor educaţionale ale copiilor cu CES integraţi, aceştia trebuie sprijiniţi atât la nivelul şcolii cât şi al comunităţii. Măsurile de suport pot fi foarte variate, de la schimbarea orarului, clasei, conţinuturilor curriculare, asigurarea accesibilităţii fizice sau de comunicare alternativă, cadre didactice specializate, profesori de sprijin la clasă sau în afara ei, forme de sprijin în afara timpului de lecţii, inclusiv în colaborare cu familia şi alţi factori implicaţi în recuperarea lui pe toate planurile.
O abordare fundamentală pentru succesul şcolar şi recuperarea deficienţelor de învăţare ale copiilor cu CES este accentul mare pus pe solidaritate şi activitate în echipă (atât în clasă şi în şcoală, cât şi în afara ei, atât din partea celorlalţi beneficiari ai educaţiei cât şi a cadrelor didactice) şi mai puţin pe competiţie.
Factorul determinant al succesului integrării şi adaptării şcolare este educatorul/învăţătorul/profesorul clasei şi în mod deosebit aşteptările acestuia faţă de copilul cu deficienţe. Dacă acesta consideră că un anumit copil este incapabil să înveţe sau este aşezat rigid într-un “pat procusian” – “acest copil doar atât poate”/ “acest copil nu poate executa această sarcină precum ceilalţi copii” – şansele de succes ale acestuia sunt minimalizate de la început. Dacă, dimpotrivă acesta are încredere în posibilităţile tuturor copiilor, chiar şi cei mai lenţi decât aceştia pot obţine rezultate mai bune.
Pentru copiii cu CES acest “efect Pygmalion” are o importanţă covârşitoare. Profesorul nu trebuie să accentueze dificultăţile copilului sau să creeze altele noi. Intreg sistemul de strategii şi metode utilizate de acesta la clasă precum şi colaborarea dintre cadrele didactice implicate în educarea-instruireaadaptarea-recuperarea copilului cu CES din şcoală/grădiniţă, dintre acestea şi alte persoane din afara ei, pot pot contribui semnificativ la reuşita şcolară a copilului cu diverse deficienţe.
Citește mai mult: Bune practici privind integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă