Bază de date online cu resurse pentru dezvoltarea unui management instituțional antreprenorial de calitate în școli defavorizate
Rezultatele preliminare ale unei cercetări desfășurate de Institutul de Științe ale Educației (care a reunit o impresionantă echipă de cercetători și cadre didactice de la Universitatea din București – DFP, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – DPPD, Universitatea de Vest – DPPD și Institutul de Științe ale Educației) având titlul optimist „Școala de acasă – o provocare nouă pentru elevi și o oportunitate pentru profesorii noștri” au fost publicate pe site-ul institutului în luna aprilie a acestui an. Cercetarea a căutat să identifice, prin chestionarea a peste 6000 de cadre didactice, dificultățile întâmpinate în practica didactică în condițiile – evident nefavorabile procesului de învățământ, ca oricărei alte activități bazată pe comunicare directă – epidemiei de gripă din acest an. Finalitatea cercetării, de amploare națională, a fost explorarea problemelor și identificarea unor posibile măsuri de sprijin pentru profesori.
Citește mai mult: CERCETĂRI PRIVIND FUNCȚIONAREA ȘCOLII ÎN CONDIȚIILE „STĂRII DE URGENȚĂ”
Societățile trăiesc pe baza a două tipuri de suporturi de natură fizică:
1. Mediul natural (regnul mineral, vegetal, animal) și
2. Mediul social (specia umană).
Educația, ca unul dintre procesele constitutive ale socialului, ca mod din ce în ce mai extins și mai eficient de schimbare și coordonare socială, este, de asemenea, tributară resurselor acestor medii. Ele sunt însă puternic diferențiate între mediul urban și cel rural. Deși îndeobște se consideră că mediul urban, în care trăsăturile civilizației tehnico-materiale sunt mai numeroase și mai puternice, este mai favorabil organizării învățământului de masă, anumiți specialiști atrag atenția asupra unor pericole „mortale” care amenință tinerele generații tocmai în acest mediu.
Conform unora dintre diagnosticele cele mai alarmante, dar și cele mai întemeiate (științific și moral, deopotrivă), ambele tipuri de resurse tind să fie degradate, cantitativ sau calitativ, cu mult mai rapid în mediul urban decât în cel rural.
Citește mai mult: LIMITELE CIVILIZAȚIEI URBANE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
Cum poate fi obținută disciplina într-o clasă în care copiii beneficiază de libertate? Montessori introduce conceptul de disciplină activă, pentru a separa diciplina bună de rigiditatea și muțenia disciplinei impuse:
„Noi spunem despre un individ că este disciplinat atunci când este stăpân pe el însuși și deci poate să dispună de sine, când trebuie să urmeze o regulă de viață.
O atare concepție a disciplinei active nu este ușor de înțeles, nici de realizat, dar cu siguranță că ea conține un înalt principiu de educație, cu totul deosebit de constrângerea absolută și evidentă la imobilitate” .
Citește mai mult: LIBERTATE ȘI DISCIPLINĂ ÎN PEDAGOGIA MONTESSORI
Nu toți copiii sunt educabili în aceeași măsură și cu aceleași mijloace. Particularitățile individuale și de vârstă determină niveluri de educabilitate diferite, iar factorii educaționali și ambientali pot influența gradual, diferențiat și profund conturarea personalității tinerei mlădițe, toate acestea impunând o diversitate de metode educative pentru modelarea sa. Copilul trebuie privit în evoluție. Se admit perioade de "crize" în evoluția și educația sa, dar acestea nu trebuie să persiste prea mult și să ajungă la intensitate prea mare.
În general, copilul "dificil" este un volitiv care încearcă, conștient sau nu, să-și impună personalitatea și nu suportă îngrădirile. Excludem din obiectul prezentelor însemnări tulburările de comportament ale copiilor cu deficit intelectual ori psihopatie. Ne vom referi numai la acei copii care nu au nimic patologic, dar care nu sunt ușor de crescut și educat: refuză să crească, să se îngrașe, să mănânce, acumulează viroze după viroze, sunt apatici ori agitați, instabili, refuză să muncească, să asculte, sunt labili emoțional, supărăcioți, capricioți, nonconformiști, izolați sau tiranici, făcând permanent notă discordantă cu cei în mijlocul cărora trăiesc. Există riscul ca un copil socotit "dificil" să ajungă și mai "dificil" dacă atitudinea noastră față de manifestarea anormală a copilului este exagerată: permisivă ori culpabilizatoare.
Ѕοluţii pοtrivitе pеntru a ϲοnvеrti ѕimptοmеlе ѕupărătοarе în avantajе pеntru ѕuϲϲеѕul ϲοpilului şi pеntru dеzvοltarеa unui ϲοmpοrtamеnt prοѕοϲial:
Ø managеmеntul timpului aϲοrdat;
Ø ϲοnştiеntizarеa dе ϲătrе părinţi şi ϲοpil a impοrtanţеi pе ϲarе ο au învăţarеa, autοϲοntrοlul şi autοοrganizarеa;
Ø ѕtabilirеa unui prοgram ϲlar dе aϲtivitatе prin inѕtalarеa unui ϲеaѕ în ϲamеra ϲοpilului, utilizarеa unui ϲalеndar, ϲrеarеa unui ѕpaţiu dеѕtinat ехϲluѕivе ѕarϲinilοr dе luϲru;
Ø utilizarеa unui ѕiѕtеm dе rеϲοmpеnѕе ѕimbοliϲе ( nu bani !) şi ѕanϲţiuni pеntru ϲοmpοrtamеntе dеzirabilе ѕau indеzirabilе;
Ø ϲοntrοlul aϲtivităţilοr dе ѕtabilizarе ѕau întărirе a unοr ϲοmpοrtamеntе ѕpеϲifiϲе (impliϲarеa frеϲvеntă a ϲοpilului în ϲοntехtе ϲarе ѕtimulеază ϲοmpοrtamеntе dοritе);
Ø favοrizarеa intеraϲţiunilοr pοzitivе (ϲοpiii ѕunt ѕtimulaţi ѕă luϲrеzе în еϲhipе în ϲarе a dat ϲеlе mai bunе rеzultatе);
Ø limitarеa timpului pеtrеϲut în faţa tеlеvizοrului şi ϲrеştеrеa timpului pеtrеϲut în familiе;
Ø valοrizarеa mοdеlеlοr dе viaţă pοzitivе.